

Al à aderît ae Rêt Museâl Provinciâl
A Çurçuvint di Sot, in Plan di Farie, e je une farie viere a aghe che dal 1990, dopo il restaur, e je deventade un piçul Museu che al ricostruìs, cun imprescj, manufats, imagjins e didascaliis, la vite e il lavôr dal fari. La Farie di Checo e je une des ultimis fabrichis idraulichis restadis in Cjargne, dal sigûr l'unic esempli restât cussì intîr dai tancj mulins, mulins di vuardi, fariis e seis che de Ete di Mieç fin al afermâsi de civiltât industriâl a jerin dilunc des aghis e che a dopravin propit la aghe tant che energjie di moviment.
L'edifici de farie viere, cul mulin dongje, al è dilunc de roie derivade de Bût, al è formât di un locâl retangolâr che al ten dentri dôs fusinis di muradure, un fol antîc e, robe pardabon straordenarie, intîr; a son ancje un mai, une muele par uçâ e doi incuins. Sul ambient principâl, li tacât, si vierç un piçul lavoratori dulà che il fari al faseve lis voris di finiment e il banc vuê al fâs biele mostre dai imprescj doprâts dal artesan.
La farie e je ricuardade pe prime volte intun document dal 1426, tant che proprietât di un tâl Jacum che i disevin Fari (tal document 'Fabro'). Intune invistidure de aghe concedude dal vicecjastalt di Tumieç a Josef (Giuseppe De Conti) che i disevin 'dal fari', ai 13 di Setembar dal 1670, si conte pe prime volte de esistence de farie. Di une invistidure sucessive, datade ai 12 di Avost dal 1804, dade a Francesco Morassi, si oten une descrizion detaiade dai varis mecanisims cu la indicazion precise dai diametris des ruedis, des lungjecis dai arbui e fintremai a son segnâts i pês dai doi mais, un di 190 e un 140 chilos. Intal 1902 la farie e je stade comprade di Francesco Dassi (Checo) che al lavorà fin tal 1955; il so lavôr al è stât puartât indevant di so fi Francesco (Checut) e di so nevôt Candido Silverio fin tal 1966, cuant che une aluvion disastrose e à taiât vie il passaç de aghe e di consecuence e à fat che no si podès plui fâ funzionâ la farie.
Dentri si puedin cjatâ ducj i struments dal fari e osservâ une colezion complete dai ogjets che si puedin fâ intune farie, esponûts in maniere ordenade e segnâts sedi cul non talian sedi cul non in lenghe furlane.