
Al à aderît ae Rêt Museâl Provinciâl
Il Museu di Preon al è intal palaç Lupieri, edifici storic, cul intindiment di rapresentâ lis bielecis dal teritori di mont e di comunicâ in detai la lungje storie di chest lûc.
La mostre e cjape dôs salis che si cjatin al plan teren dal edifici; la esposizion, organizade pal plui suntun plan didatic, e à une serie di panei didascalics, dulà che ai tescj si metin dongje grafics che a completin la descrizion gjeografiche dal teritori.
Inte prime sale, dentri dai espositôrs e in graciis di dioramis, a son stâts ricostruîts un pôcs dai ambients des areis ator, cun esemplârs des speciis animâls plui significativis.
Chestis ultimis, a van dai mamifars o uciei plui comuns de zone a piçui insets individuabii dome cuntune osservazion curade: didascaliis cun dutis lis informazions su lis variis fameis di apartignince a judin il visitadôr inte ricercje.
Inte seconde sale, di là de descrizion dal teritori di Preon, dal periodi Triassic, plui o mancul 210-215 milions di agns indaûr, cemût che al dîs il titul stes de mostre, si cjate une bacheche che e conten fossii cjatâts dilunc de Seace.
Il Cjanâl de Seace, de bande Nord des Prealps Cjargnelis, al à dât la plui part dal teritori in cuistion.
Chi, dongje dal Tiliment, e ven sù une serie di crets di etât che e va dal Triassic superiôr al Jurassic.
In chescj ultins agns inte zone di Preon a son stâts cjatâts fossii pardabon impuartants tant che chei di Tilacocefai, piçui organisims di une classe individuade di pôc, o chei di retii, in particolâr di Pterosaurs, i retii svolants che ducj a cognossin.
Si cjate esponût, conservât dome tant che calc negatîf dai vues, un esemplâr interessant di Pterosaur cuntune viertidure alâr di plui o mancul 50 centimetris. Tal Museu, a son esponûts ancje i fossii di gjambars di une specie estinte: si puedin viodi lis lôr chelis in forme di tanaie slungjade.